Cum a devenit Bucureștiul unul dintre cele mai interesante orașe ale cafelei din Europa
Ghidul European Coffee Trip dedicat Bucureștiului reunește peste o sută de adrese cu cafea de specialitate. Amploarea selecției permite construirea unei întregi plimbări în jurul cafelei. În locul unei singure opriri obligatorii apare posibilitatea de a descoperi diferiți prăjitori și diverse formate de localuri.
În spatele hărții moderne a cafelei se află o istorie de peste trei secole. Studiile istorice descriu cafenelele otomane din secolul al șaptesprezecelea și întâlnirile literare din secolul al nouăsprezecelea. Reportajele din ultimii ani vorbesc deja despre prăjirea profesionistă și despre competițiile internaționale. Între vechea masă de cafenea și tejgheaua modernă de bar există o legătură interesantă: obiceiul de a se întâlni la o cafea a căpătat un conținut nou.
Cafeaua a apărut cu mult înainte ca mersul la cafenea să devină o modă
Prima cafenea din București cunoscută din documente datează din 1667. Localul a fost deschis de turcul Haime. În secolul al optsprezecelea, cafenelele orașului urmau modelul internațional al vremii și apăreau mai ales în apropierea drumului pe care soseau negustorii. Cafeaua a intrat în viața orașului prin legături comerciale și contacte cotidiene.
Băutura era apreciată și la curtea domnească. O însemnare din registrul vistieriei lui Constantin Brâncoveanu menționează primirea a aproximativ 19 kilograme de cafea la 7 iulie 1696. Până la sfârșitul secolului al optsprezecelea exista la curtea domnitorului o funcție specială legată de pregătirea cafelei. Detaliile sunt prezentate de Constantin Gabriel, specialist al Muzeului Municipiului București, în articolul publicat de Historia.
Istoria capitalei României nu începe cu o modă importată în ultimele decenii. Cafeaua avea un loc în viața orașului cu mult înainte de apariția espressoarelor moderne. Vechiul obicei de a bea cafea nu explică însă apariția industriei moderne de cafea de specialitate. Pentru dezvoltarea noii culturi au fost necesare inițiative antreprenoriale distincte și cunoștințe profesionale.
Când literatura se discuta la masa de cafenea
În secolul al nouăsprezecelea, cafenelele bucureștene se deosebeau considerabil între ele. Călătorul Domenico Zanelli descria în 1841 conviețuirea localurilor de tip otoman cu cafenele care ofereau ziare și biliard. Formatul european adăuga săli spațioase cu oglinzi și schimba atmosfera întâlnirilor obișnuite. Potrivit articolului istoric semnat de Andra Frățilă, dicționarul statistic al lui Dimitrie Frunzescu din 1872 număra în capitală o sută de cafenele mari și mici.
Oamenii nu se adunau la o cafea doar pentru băutură. Cafeneaua Fialkowski, aflată în apropierea pieței Teatrului Național, îl primea pe scriitorul Ion Luca Caragiale. Printre vizitatori se afla și scriitorul Duiliu Zamfirescu. Alte localuri deveneau locuri obișnuite de întâlnire pentru negustori. Orașul își forma adrese diferite pentru cafea, destinate unor cercuri sociale diferite. O plimbare modernă prin cafenele devine mai interesantă atunci când asemenea episoade istorice sunt cunoscute.
Casa Capșa
Un capitol aparte îi aparține Casei Capșa de pe Calea Victoriei. Cofetăria de familie a apărut la mijlocul secolului al nouăsprezecelea și a devenit treptat un cunoscut loc de întâlnire al mediului cultural al capitalei. Istoria localului păstrează numele unor vizitatori din lumea teatrului și a literaturii. Cofetăria a ajuns să fie strâns legată de viața publică a orașului. În interviul acordat pentru Radio România Internațional, reprezentanta localului, Mirona Noru, a vorbit despre desertul Joffre, creat de echipa localului în 1920 în onoarea mareșalului Joffre. Un detaliu important: autoratul nu poate fi atribuit automat lui Grigore Capșa. Fondatorul a murit în 1902, iar notorietatea numelui a generat ulterior confuzii. O oprire în apropierea localului adaugă profunzime istorică unei călătorii dedicate cafelei. Merită urmărită nu căutarea unui filtru modern în interiorul vechi, ci istoria unui loc de întâlnire. Cofetăria istorică și barul de cafea de specialitate nu trebuie puse în competiție. Farmecul plimbării apare tocmai din diferența dintre experiențe.
Când cafeaua a devenit un produs greu de găsit
Istoria cafelei în România a cunoscut și perioade dificile. În anii 1980, pe fondul penuriei, nechezolul, un înlocuitor al cafelei, a devenit larg răspândit. Muzeul Amintirilor din Comunism din Brașov a folosit această băutură în cadrul unui proiect de colectare a poveștilor personale: vizitatorii erau invitați să își împărtășească amintirile la o ceașcă de cafea. Agenția Rador a publicat informația despre proiect în 2023.
După 1989 a început o nouă etapă a vieții de consum. Accesul la produse din străinătate nu poate fi însă echivalat cu apariția instantanee a culturii cafelei de specialitate.
Un nou început: curiozitatea în locul obișnuinței
În decembrie 2012, Antonio Iftimescu a deschis Coftale împreună cu sora sa, Roxana Dobre. Potrivit Fresh Cup, interesul fondatorului pentru prepararea cafelei a crescut după ce a descoperit un cappuccino bun la Berlin. Formarea profesională ulterioară a ajutat ca această curiozitate să devină o afacere.
În 2013, Mihai Panfil a deschis Origo. Echipa acorda atenție nu doar preparării, ci și familiarizării clienților cu cafeaua. În prima versiune a spațiului, procesul de prăjire putea fi urmărit prin intermediul unui perete de sticlă. Lucrul cu boabele înceta să mai fie o parte ascunsă a activității unui local și devenea un subiect de interes pentru vizitatori. Un reportaj European Coffee Trip publicat în ianuarie 2016 arată diversitatea scenei aflate atunci la început. Autorul a reținut Origo prin discuțiile detaliate cu barista despre originea boabelor. În micul Steam, un rol important îl avea cafeaua rapidă înainte de serviciu. Frudisiac atrăgea prin designul scandinav și combinația dintre cafea și micul dejun. Noua direcție se dezvolta simultan în mai multe formate, fără să se limiteze la un singur model de cafenea.
Activitatea educațională a continuat prin Barista Academy de la Origo. Pagina oficială indică un spațiu separat pentru formare în București. Existența unei direcții educaționale ajută la înțelegerea diferenței dintre deschiderea unui local frumos și dezvoltarea unei profesii: menținerea calității necesită oameni bine pregătiți.
În spatele expresiei cafea de specialitate se află atenția pentru detalii
Noțiunea poate fi ușor confundată cu denumirea unui interior la modă sau a unei metode complicate de preparare. Definiția Specialty Coffee Association este construită diferit. Asociația leagă conceptul de caracteristicile distinctive ale cafelei și de valoarea mai ridicată a produsului. Pot conta particularitățile gustului, dar și originea boabelor și istoria producției. În practică, atenția se mută de la ideea abstractă de cafea la un produs concret. Discuția despre gust continuă firesc cu întrebarea despre origine. Munca prăjitorului contribuie la evidențierea caracteristicilor boabelor, iar prepararea determină rezultatul din ceașcă. Vesela frumoasă nu este suficientă pentru o cunoaștere reală a cafelei. Abordarea modernă nu presupune renunțarea la ibric. În sistemul World Coffee Championships există un campionat separat, Cezve/Ibrik, dedicat metodei tradiționale de preparare. Organizatorii subliniază patrimoniul cultural al metodei. Un instrument vechi poate rămâne o parte firească a conversației profesionale contemporane.
Recunoașterea internațională începe cu munca
În 2016, prăjitorul român Alexandru Niculae a câștigat World Coffee Roasting Championship la Shanghai. Victoria este consemnată în comunicatul World Coffee Events publicat de Comunicaffe International. Participarea României la cultura mondială a cafelei a primit astfel o confirmare convingătoare a nivelului profesional.
La campionatul de prăjire sunt evaluate lucrul cu cafeaua verde, planificarea profilului de prăjire și apoi calitatea cafelei obținute. O asemenea victorie oferă recunoașterii internaționale un conținut concret: în spatele unei performanțe reușite se află competențe care influențează gustul băuturii încă înainte de preparare. În august 2017, Niculae a deschis Bob Coffee Lab împreună cu Paul Ungureanu. Un reportaj European Coffee Trip descrie proiectul ca pe o combinație între cafenea și spațiu de prăjire. Fondatorii urmăreau să dezvolte echipa prin formare, iar serviciul atent era considerat o parte importantă a unei experiențe de calitate. Un detaliu interesant apare în interviul acordat de Niculae platformei TYPICA. Spațiul restrâns al cafenelei era legat de camera de prăjire prin ferestre rotunde. Ferestrele deschise le permiteau vizitatorilor să urmărească procesul și să simtă aroma prăjirii. Măiestria profesională căpăta astfel o continuare firească în timpul unei vizite obișnuite la cafenea. Pentru un vizitator al orașului, valoarea unor asemenea proiecte constă în posibilitatea de a se apropia de meserie. Premiul atrage atenția, dar povestea despre procesarea boabelor ajută la înțelegerea conținutului real al succesului. Călătoria devine mai interesantă prin accesul la cunoaștere, nu prin realizarea unei fotografii lângă o firmă cunoscută.
De ce au început cafenelele să apară mai repede
În aprilie 2018, European Coffee Trip descria creșterea rapidă a scenei bucureștene: numărul locurilor cu cafea de specialitate cunoscute publicației crescuse de la unsprezece la peste cincizeci în mai puțin de doi ani. Jurnalistul lega dezvoltarea de schimbul de experiență din interiorul primei generații de barista și de călătoriile profesionale în Marea Britanie și Germania. Legătura dintre cafea și alte activități urbane se vede bine în povestea Artichoke. Cofondatoarea Diana Angel lucra în fotografie, iar spațiul cafenelei era folosit pentru prezentarea artiștilor locali. Reportajul menționează lucrări ale ilustratorilor din echipa localului. O ceașcă de cafea devenea un motiv pentru a rămâne mai mult pentru artă, iar o expoziție oferea un motiv pentru a intra la cafea. Asemenea istorii permit asocierea creșterii cu îmbinarea dintre formarea profesională și interesul pentru cultura urbană. Experiența internațională oferea instrumente, iar antreprenorii locali găseau modalități concrete de aplicare. Caracterul scenei bucureștene a fost construit prin diversitatea abordărilor, nu prin uniformitate.
Povestea românească nu se oprește în capitală
Ar fi inexact să privim Bucureștiul drept singura sursă a culturii moderne a cafelei din România. Meron, companie cu sediu în Cluj, vorbește despre propria activitate de prăjire în Transilvania. Pagina oficială descrie lucrul cu cafele de origini diferite, destinate atât localurilor, cât și preparării acasă.
Pentru călător, un asemenea exemplu extinde geografia interesului. Descoperirea cafenelelor din capitală poate deveni începutul interesului pentru prăjitorii români din afara Bucureștiului. Cultura națională a cafelei se construiește și dincolo de scena capitalei. Bucureștiul este un loc convenabil pentru primul contact, dar continuarea merită o călătorie separată. Se schimbă și natura participării României la industria internațională. În cadrul unui interviu European Coffee Trip publicat în august 2026, Alexandra Sturdza a vorbit despre activitatea sa în proiectul românesc Oddly Specific. Compania a prezentat dispozitivul de preparare Snap™029 la expoziția World of Coffee din Bruxelles. Parcursul profesional al Alexandrei Sturdza a început la Origo în perioada studiilor. Au urmat formarea de barista și activitatea orientată spre calitate, iar mai târziu participarea la un proiect de produs. Povestea arată o posibilă traiectorie în interiorul industriei: experiența de la bar poate deveni baza pentru predare și pentru dezvoltarea unor echipamente noi. România este prezentă în conversația internațională despre cafea nu doar prin localuri, ci și prin produse profesionale.
Cafeaua depășește spațiul cafenelei
La București are loc COFFeEAST, un festival dedicat culturii cafelei din Europa de Est. Programul combină o expoziție profesională cu evenimente pentru iubitorii de cafea. Alături de prăjitori participă reprezentanți ai industriei de echipamente și ai profesiilor creative, iar descoperirea produsului continuă prin degustări și întâlniri educaționale. Formatul de festival are un avantaj important pentru călător: pe parcursul unei singure vizite pot fi cunoscute mai multe abordări ale cafelei și pot fi adresate întrebări direct participanților din industrie. O călătorie pentru eveniment trebuie planificată în funcție de programul actualizat al organizatorilor.
O zi în București prin cafea
Plimbarea poate începe la Origo, pe Strada Lipscani, 9. Adresa este indicată pe pagina oficială a proiectului. Pentru primul contact este potrivită o discuție despre boabele disponibile și metoda de preparare. În locul unei comenzi obligatorii a celei mai neobișnuite băuturi, este mai utilă alegerea unui punct de plecare clar pentru comparație.
O oprire istorică poate fi făcută la Casa Capșa de pe Calea Victoriei. Merită atenție legătura cofetăriei cu memoria orașului. Plimbarea poate continua până la Artichoke, la adresa Calea Victoriei, 45, indicată în catalogul actual European Coffee Trip. Firul istoric este urmat astfel de contactul cu mediul urban contemporan. Traseul nu trebuie transformat în competiție privind numărul ceștilor băute. Între opriri merită păstrat timp pentru plimbare și prânz. Înainte de vizită trebuie verificate direct la localuri orele de funcționare, deoarece programul și oferta se pot modifica.
Pentru comunitatea studențească, cultura cafelei din oraș poate deveni un motiv de a descoperi Bucureștiul dincolo de zidurile universității. O mică întâlnire organizată la o cafenea poate deveni un club de conversație pentru exersarea limbii române, iar o plimbare pe la adrese istorice poate fi dedicată cunoașterii dintre studenții locali și cei internaționali. Ideea unui eveniment comun poate fi propusă unei organizații universitare. Cultura cafelei poate deveni și material pentru un proiect studențesc. Pentru studenții care studiază marketingul, analiza promovării unei mici companii de prăjire poate constitui o sarcină utilă. Cercetarea poate începe cu un interviu cu fondatorul, pentru a compara experiența antreprenorială cu teoria din cursurile universitare. Pe baza materialelor strânse poate fi pregătită o publicație pentru presa studențească. O altă direcție este legată de istoria urbană: o organizație studențească poate dezvolta un traseu al cafelei cu explicații bazate pe surse verificate. Principala oportunitate nu constă în numărul cafenelelor vizitate, ci în trecerea de la observarea orașului la participarea la viața sa. Cunoașterea României poate începe cu o discuție la o cafea, poate continua cu o întâlnire cu un antreprenor local și poate deveni un proiect educațional comun. Bucureștiul devine nu doar un loc de studiu, ci și un spațiu pentru primele experiențe profesionale. Valoarea unei asemenea experiențe este determinată nu de prestigiul cafenelei, ci de conținutul comunicării și de rezultatele muncii comune.
Lista bibliografică
Titlurile articolelor străine sunt prezentate în traducere în limba română.
Constantin Gabriel. Cafenelele vechiului București și perioada lor de înflorire. Historia. Autorul reprezintă secția de istorie a Muzeului Municipiului București. Data publicării nu este indicată pe pagină.
Frățilă, A. Cafenelele vechiului București în secolele XIX și XX. Historia. Data publicării nu este indicată pe pagină.
Fenogen, A., Cononovici, A. M. Povești din Casa Capșa. Radio România Internațional. 29 aprilie 2025.
Muzeul Amintirilor din Comunism. Nechezol în schimbul unei povești: o nouă campanie de colectare a amintirilor din perioada comunistă. Comunicat al muzeului publicat de agenția Rador. 8 februarie 2023.
Kelly, S. Turul cafenelelor: cafeaua în București. Fresh Cup. 5 septembrie 2017. Actualizat la 17 august 2022.
Kamaradova, K. Descoperirea tinerei scene de cafea din București. European Coffee Trip. 7 ianuarie 2016.
World Coffee Events. Au fost desemnați campionii mondiali ai cafelei din 2016. Comunicat al organizatorului competițiilor, publicat de Comunicaffe International. 8 aprilie 2016.
Zivkovic, L. Bob Coffee Lab: cafenea și prăjitorie a campionilor în inima Bucureștiului. European Coffee Trip. 29 septembrie 2017.
TYPICA. Depășirea limitelor obișnuite pe parcursul unei mari călătorii a cafelei. Interviu cu Alexandru Niculae, Bob Coffee Lab. Data publicării nu este indicată.
Zivkovic, L. Bucureștiul devine un oraș de cafea de specialitate de nivel mondial. European Coffee Trip. 4 aprilie 2018.
Galecki, L. Povești de barista: Alexandra Sturdza de la Oddly Specific și Bandit, București. European Coffee Trip. 27 august 2026. Materiale oficiale și de referință
Specialty Coffee Association. What is Specialty Coffee. Explicație oficială a conceptului de cafea de specialitate.
World Coffee Championships. Cezve/Ibrik Championship. Pagina oficială a competiției.
Origo Coffee. Contact. Adresele cafenelelor și Barista Academy.
Meron. Our Story. Informații oficiale despre proiect și activitatea de prăjire.
COFFeEAST. Pagina oficială a festivalului culturii cafelei din Europa de Est.
European Coffee Trip. Ghid al cafenelelor de specialitate din București.
European Coffee Trip. Artichoke Coffee Shop. Fișa localului cu adresa. Data accesării surselor electronice: 23 septembrie 2026.
Autor: Manfred · Editor: Polina