Primele săptămâni în România: ce trebuie să știe un student după mutare

Mutarea într-o altă țară rareori se încheie în momentul în care primești cheile apartamentului sau te cazezi în cămin. Adaptarea propriu-zisă începe mai târziu, când trebuie să te descurci singur cu transportul, cumpărăturile, universitatea, sistemul medical, limba, documentele și un nou cerc social. În primele zile, România poate părea în același timp familiară și neobișnuită. Orașele europene coexistă cu mici magazine de familie, mediul universitar modern se îmbină cu tradiții regionale puternice, iar limba engleză ajută la rezolvarea unei mari părți dintre situațiile cotidiene. Totuși, cunoașterea câtorva expresii în limba română simplifică vizibil comunicarea de zi cu zi.

Mediul studențesc internațional din România continuă să se extindă. Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării din România, în anul universitar 2024/2025, în universitățile românești studiau 40 281 de studenți străini. Pentru comparație, în anul universitar 2020/2021, numărul era de 34 447 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 17% în patru ani. Numai la programele de licență, în anul universitar 2024/2025, studiau 33 822 de studenți străini, reprezentând 7,8% din totalul studenților de la acest nivel. Universitățile din România dezvoltă și programe în limbi străine, în special în engleză, franceză și germană. O asemenea dinamică contribuie treptat la formarea unui mediu universitar internațional, vizibil mai ales în cele mai mari centre educaționale ale țării.

România este greu de înțeles doar prin București. Diferențele dintre regiuni se observă în arhitectură, gastronomie, ritmul vieții, tradițiile locale și chiar în atmosfera urbană. Transilvania este asociată cu centrele istorice din Cluj Napoca, Brașov și Sibiu. Vestul țării este reprezentat de Timișoara și de alte orașe cu un pronunțat patrimoniu arhitectural central european. Iași rămâne unul dintre cele mai importante centre universitare și culturale din estul țării. Constanța oferă o atmosferă cu totul diferită datorită poziției sale la Marea Neagră. Bucureștiul combină rolul de centru administrativ, un important pol universitar, mediul de afaceri internațional și cea mai intensă viață urbană din țară.

Această diversitate regională devine o parte importantă a procesului de adaptare. Imaginea României după câteva săptămâni petrecute în București va fi diferită de experiența studiilor la Cluj Napoca sau Iași. Timișoara, potrivit portalului educațional oficial al țării, are zeci de mii de studenți și mai multe universități, iar viața culturală a orașului include teatre, muzică, galerii și numeroase evenimente urbane.

Comunicarea de zi cu zi în România este, în general, destul de deschisă. În mediul universitar, interacțiunea cu persoane noi începe adesea mai ușor decât te-ai aștepta după mutare. Grupurile internaționale, comunitățile Erasmus, evenimentele studențești și organizațiile universitare creează contexte naturale pentru socializare.

În situațiile mai formale, contează adresarea politicoasă. Atunci când vorbești cu un adult necunoscut, este mai sigur să începi cu Bună ziua. Dimineața se folosește Bună dimineața, iar seara Bună seara. Mulțumesc înseamnă mulțumesc, Vă rog este folosit pentru o solicitare politicoasă, iar Scuzați-mă este util atunci când trebuie să îți ceri scuze sau să atragi atenția cuiva.

Încercarea de a spune câteva cuvinte în limba română este, de regulă, apreciată. O gramatică perfectă nu este necesară pentru primele conversații. Un salut și un mulțumesc sunt suficiente pentru a arăta respect față de mediul local.

Comunicarea între tineri este mult mai puțin formală. În mediul studențesc, limba engleză este folosită frecvent, mai ales în marile centre universitare.

Primele săptămâni pot fi gestionate doar cu limba engleză, mai ales în București, Cluj Napoca, Timișoara sau Iași. Universitatea, cafenelele, serviciile de livrare, aplicațiile bancare și numeroase servicii private permit rezolvarea principalelor probleme în limba engleză.

Treptat apar situații în care limba română devine mult mai utilă. O discuție cu proprietarul locuinței, o vizită la o instituție publică, cumpărăturile la piață, o conversație într-o farmacie mică, o călătorie într-un oraș mai mic sau rezolvarea unei probleme casnice pot necesita cel puțin un vocabular de bază.

Este mai util să începi nu cu reguli gramaticale complicate, ci cu expresii folosite în viața de zi cu zi.

Limba română aparține grupului limbilor romanice și s-a format pe baza limbii latine. Din acest motiv, multe cuvinte seamănă cu echivalentele din italiană, spaniolă și franceză. Asemănarea este deosebit de vizibilă în vocabularul cotidian și universitar. Chiar și fără să cunoști limba română, unele indicatoare, meniuri și anunțuri pot fi înțelese datorită rădăcinilor familiare ale cuvintelor.

În același timp, limba română are particularități proprii. Articolul hotărât se atașează, de regulă, la sfârșitul substantivului. Student înseamnă student, iar studentul indică un student anume. Pentru comparație, în italiană se folosește il studente, în spaniolă el estudiante, iar în franceză l’étudiant. Vocabularul românesc a fost influențat și de limbile slave, greacă, turcă, maghiară și germană. Din această cauză, limba română poate părea în același timp familiară și neobișnuită. Contactul constant cu limba ajută treptat la recunoașterea unui număr tot mai mare de cuvinte în transport, magazine, universitate și conversațiile cotidiene.

Cea mai utilă strategie după mutare este construirea unei rutine cotidiene clare. Traseul până la universitate, cel mai apropiat supermarket, farmacia, medicul de familie, stația de transport public, sucursala bancară și câteva locuri familiare transformă treptat un oraș necunoscut într-un mediu previzibil.

În marile orașe funcționează lanțuri internaționale și locale de supermarketuri, mici magazine de tip minimarket, piețe tradiționale și magazine alimentare specializate. Piețele rămân o parte vizibilă a culturii urbane. Acolo se vând legume, fructe, brânzeturi, produse din carne, verdețuri, miere și produse de sezon.

Cumpărăturile la piață pot deveni și o modalitate bună de a descoperi viața de zi cu zi din România. În asemenea locuri, limba engleză este întâlnită mai rar, însă denumirile produselor, numerele și expresiile de bază se memorează rapid.

Costul vieții depinde în mare măsură de oraș și de tipul de cazare. Căminul universitar poate fi o variantă semnificativ mai accesibilă. Potrivit datelor platformei naționale de statistică ANS din 25 martie 2025, la Universitatea din București costul unui loc era, în medie, de 210 până la 260 de lei pe lună, iar la Universitatea Politehnica Timișoara de aproximativ 220 până la 225 de lei. La planificarea bugetului trebuie avut în vedere faptul că prețul chiriei private depinde de zonă, starea locuinței și necesitatea de a împărți apartamentul cu alți studenți.

În primele săptămâni este mai realist să nu construiești bugetul exclusiv pe baza valorilor medii găsite online. Un buget practic devine mai clar după câteva cumpărături, plata transportului, a utilităților și primele weekenduri petrecute în oraș.

Descoperirea țării devine mult mai interesantă odată cu explorarea bucătăriei locale. Cultura gastronomică românească s-a format sub influența Balcanilor, Europei Centrale, Imperiului Otoman și a tradițiilor regionale.

Una dintre cele mai cunoscute preparate rămâne mămăliga, un preparat din mălai care poate fi servit cu brânză, smântână, carne sau alte adaosuri. Sarmalele sunt foi de varză sau de viță umplute cu carne și orez. Ciorbă este denumirea unei întregi categorii de supe, adesea cu un gust acrișor pronunțat. Micii sunt preparate din carne gătite pe grătar. Cozonacul este răspândit mai ales în perioadele marilor sărbători. Papanașii apar frecvent în restaurantele tradiționale ca desert.

Nu contează doar preparatele în sine. Cultura mesei ajută la înțelegerea mai rapidă a ritmului vieții locale. Micile brutării, cafenelele, piețele, restaurantele de familie și terasele devin locuri obișnuite pentru interacțiunile de zi cu zi.

Cultura cafelei este deosebit de vizibilă în marile orașe, unde segmentul specialty coffee se dezvoltă activ. Micile cafenele locale oferă adesea cafea din boabe provenite din diferite țări, cafea la filtru, V60 și alte metode alternative de preparare. Asemenea spații fac de mult timp parte din viața urbană. Studenții folosesc cafenelele pentru studiu, întâlniri și lucru la laptop. În București, multe dintre aceste localuri se află în zonele centrale, iar Cluj Napoca se remarcă printr-o atmosferă studențească pronunțată. Pentru un student sosit recent, o cafenea poate deveni una dintre cele mai simple modalități de a cunoaște cartierul, de a auzi limba română vorbită în mod natural și de a se obișnui mai repede cu mediul urban.

Sistemul diferă de la un oraș la altul. Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele sunt răspândite în multe dintre marile centre universitare. Bucureștiul dispune și de metrou. În marile orașe funcționează, de asemenea, servicii de transport la comandă și alte aplicații comerciale de mobilitate.

La început este util să verifici aplicația oficială a operatorului local de transport și regulile de cumpărare a biletelor. Sistemele de plată diferă între orașe, astfel încât experiența din București nu poate fi transferată automat la Cluj Napoca sau Timișoara.

Studenții pot beneficia de reduceri la transport, însă condițiile depind de tipul transportului, vârstă, forma de învățământ și reglementările în vigoare.

Primele zile la universitate se dovedesc adesea mai importante decât primele plimbări turistice prin oraș. Prin facultate se formează principalul cerc de contacte și apare o înțelegere mai clară a orarului, procedurilor administrative și cerințelor academice.

Studenții străini ar trebui să acorde atenție International Relations Office sau departamentului internațional echivalent. Asemenea structuri ajută la clarificarea problemelor organizatorice, a documentelor universitare, mobilității și adaptării. Relația cu profesorii este mai bine să înceapă într-un registru formal. Mesajele prin e-mail ar trebui să conțină un subiect clar, o formulă de adresare, o descriere scurtă a întrebării și o semnătură. Cultura universitară diferă de la o facultate la alta, iar observarea regulilor acceptate în primele săptămâni ajută la evitarea situațiilor incomode.

Autonomia administrativă are o importanță deosebită. Orarul, înscrierea la discipline, confirmarea statutului de student, obținerea legitimației de student și accesarea reducerilor de transport pot fi gestionate prin departamente universitare diferite. Păstrarea copiilor digitale ale documentelor principale simplifică semnificativ rezolvarea unor asemenea situații.

Adaptarea socială este adesea mai dificilă decât cea practică. După mutare dispare rețeaua obișnuită de contacte, astfel încât chiar și un oraș frumos poate fi perceput ca un spațiu temporar.

Cea mai simplă cale către un nou cerc social trece prin universitate. Săptămânile internaționale, evenimentele facultăților, cluburile studențești, întâlnirile lingvistice și comunitățile Erasmus permit formarea unor noi cunoștințe fără nevoia de a căuta în mod special un motiv pentru conversație.

În România funcționează Erasmus Student Network. Filialele locale activează pe lângă universități și îi ajută pe studenții străini prin evenimente, activități sociale și sprijin pentru adaptare. Unele universități prezintă și programe de tip buddy, în cadrul cărora studenții locali îi ajută pe participanții străini să se familiarizeze cu noul mediu.

Voluntariatul poate fi o modalitate eficientă de integrare. Participarea la proiecte culturale, inițiative caritabile, asociații studențești sau evenimente urbane creează legături în jurul unei activități comune. Un asemenea format este, de regulă, mai eficient decât cunoștințele întâmplătoare.

Cercul social nu ar trebui limitat doar la studenții străini. Comunitatea studențească internațională ajută în perioada inițială, însă interacțiunea cu studenții români permite înțelegerea mai rapidă a culturii locale, limbii și obiceiurilor cotidiene.

Pentru cetățenii Uniunii Europene și cetățenii statelor din afara UE se aplică reguli diferite de ședere. Din acest motiv, nu există un set universal de pași valabil pentru toți studenții străini.

Pentru studenții din afara UE este deosebit de important să verifice din timp cerințele privind dreptul de ședere. Inspectoratul General pentru Imigrări din România precizează că, după intrarea în țară în scop de studii, un student străin poate avea nevoie de obținerea sau prelungirea dreptului de ședere. Documentele se depun prin structura teritorială a inspectoratului, iar cererea de prelungire este recomandat să fie depusă cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere în vigoare. Este disponibilă și platforma online oficială a inspectoratului.

În primele zile este util să creezi un dosar digital separat pentru pașaport, contractul de închiriere, documentele universitare, asigurarea medicală, dovezile de plată și actele privind imigrația. Documentele originale trebuie păstrate separat.

Cerințele administrative se pot modifica, astfel încât informațiile din grupurile studențești ar trebui folosite doar ca orientare suplimentară. Aspectele juridice ar trebui verificate prin universitate și prin surse oficiale ale statului.

Înainte de apariția unei probleme reale, este important să afli cum funcționează accesul la servicii medicale. Universitatea poate avea propriul cabinet medical sau poate oferi informații despre instituțiile disponibile.

Condițiile de acces la serviciile medicale publice depind de vârstă și de statutul de asigurare. Studenților li se recomandă să se înscrie la un medic de familie și să clarifice din timp, prin universitate, condițiile asigurării medicale.

Numărul unic pentru situații de urgență în România este 112. Prin acest număr pot fi solicitate poliția, ambulanța și serviciul de pompieri.

Adaptarea devine mai ușoară atunci când viața nu se limitează doar la locuință și universitate. România este potrivită pentru excursii scurte, care permit descoperirea treptată a diferențelor dintre regiuni.

Din București se poate organiza relativ ușor o excursie la Brașov, Sinaia sau în alte orașe din centrul țării. Studenții din Cluj Napoca au acces facil la Transilvania. Timișoara permite descoperirea Banatului și a vestului țării. Iași poate deveni un punct de plecare pentru explorarea Moldovei și Bucovinei. Constanța oferă acces la litoralul Mării Negre și la Dobrogea.

Călătoriile ajută la depășirea percepției României ca pe un singur București extins. Arhitectura medievală a Transilvaniei, zonele montane ale Carpaților, spațiul rural din Maramureș, mănăstirile din Bucovina, Delta Dunării și Marea Neagră formează spații culturale foarte diferite. Muzeele, teatrele și instituțiile culturale publice pot oferi, de asemenea, reduceri pentru studenți.

În articolul următor vom analiza în detaliu Bucureștiul, capitala României, mediul urban, cartierele, transportul, viața de zi cu zi și locurile pe care merită să le descoperi după mutare.